Istoric
 |
| Vincent van Gogh - Cottage garden 1888 |
Se zvoneste ca aceste tipuri de gradini au aparut dupa ce devastatoarea Moarte Neagra (sec. XIV - XIX) a facut ravagii in randul populatiei europene. Odata cu trecerea pandemiei, taranii au remarcat ca suprafetele din apropierea casei lor au ramas libere. Acest lucru era o oportunitate ideala de a-si imbunatatii traiul, prin cultivarea plantelor pe terenul invecinat (munca pe care o prestau pe terenul domnitorului).
Mai intai s-au cultivat legume, folosite pentru hrana, iar apoi s-au introdus ierburi folosite in scop medicinal, culinar, igenic etc. Desi majoritatea taranilor erau needucati, au reusit totusi sa-si dezvolte o anumita sensibilitate fata de frumusetea naturii si a florilor, in general, astfel incat si-au insusit un simt practic in acomodarea si gruparea florilor din salbaticie in gradinile lor. Acestea aveau sa fie acele plante rezistente si decorative ce caracterizeaza gradina rustica din epoca medievala pana in ziua de azi.
Deoarece aceste tipuri de gradini erau tipice zonelor rurale - zone lovite de saracie - designul lor s-a adjustat la nevoile taranilor. Conservatoristi din fire, oamenii au pastrat marele caracter al suprafetei in forma sa naturala, amenajand doar cate o poteca, care facea legatura dintra strada si intrarea in casa, ce era marginita de ierburi, cu paturi de legume in apropierea lor si cateva specii de pomi fructiferi. Cu timpul s-a incercat sa se aduca imbunatatiri si in partea estectica a gradinii (cea cu flori) introducandu-se plante floricole straine, precum: nalba de gradina, crinul alb, lalelele, floarea soarelui si dalii.
Cercetatorii insa sustin ca dreptul autorului gradinilor rustice englezesti ii revine lui William Robinson, odata cu aparitia publicatiei "The wild garden" ce a fost folosita ca instrument de lupta impotriva artificialitatii gradinilor renascentiste. Influenta teoriilor filozofice ale japonezilor, a dus la abordarea unor principii bazate pe simplitate si frumusete, cu cat mai multa inspiratie din natura.
W. Robinson este aclamat ca parintele gradinilor rustice englezesti si considerat initiatorul stilului natural. Inainte de aparitia termenilor de: ecologie, habitat si comunitate a plantelor, principiile plantarii a lui Robinson au fost definite ca criterii de alegere a plantelor ideale care conlucreaza bine cu natura inconjuratore, decat folosirea acestora pentru a impune un anumit stil vizual in gradina.
Personalitati precum Gertrude Jekyll (Anglia), Willy Large si Karl Foerster (Germania), Jacques P. Thijsse (Olanda) si Richard Hansen (Munich) au folosit principiile lui Robinson, cu care au lucrat si pe baza carora si-au conturat ideile, intr-un stil de gradinarit, bazat pe o abordare ecologica. Insa cel care a captat ideile definitorii si avantajele folosirii stilului natural ramane W. Robinson. Cu ajutorul celor doua publicatii ale sale: The Wild Garden (1870) si English Flower Garden (1883), el a eclipsat stilul victorian - ce era acum considerat avangardist - cu stilul sau estetic si sofisticat, folosit deseori de catre eleva sa Gertrude Jekyll in renumitele sale borduri florale. Folosirea plantelor rezistente in gradini a influentat atat aspectul acestora, cat si gradinaritul, mai ales in perioada introducerii unor plante noi din Asia. Robinson a incurajat folosirea, in gradinile englezesti, unor plante aduse din alte colturi ale lumii, atata timp cat acestea puteau fi integrate in peisaj, fara a disturba ordinea exterioara a fundalului. Schemele acestea puteau fi cu usurinta aplicate si in spatii mai mici.
Ideile de plantare a lui Robinson au reprezentat o relevatie in domeniul gradinaritului. Acesta a demonstrat ca este necesar sa acordam atentie fiecarei plante sau detaliu din marele plan. Posibilitatea aplicarii conceptelor lui Robinson in gradinile mici a revolutionat domeniul gradinaritului in sec. XIX, aducand oamenii mai aproape de arta amenajarilor si aplicarea acestora si in cele mai mici si sarace gradini.
 |
| O imagine din The English Flower Garden |
W. Robinson este aclamat ca parintele gradinilor rustice englezesti si considerat initiatorul stilului natural. Inainte de aparitia termenilor de: ecologie, habitat si comunitate a plantelor, principiile plantarii a lui Robinson au fost definite ca criterii de alegere a plantelor ideale care conlucreaza bine cu natura inconjuratore, decat folosirea acestora pentru a impune un anumit stil vizual in gradina.
Personalitati precum Gertrude Jekyll (Anglia), Willy Large si Karl Foerster (Germania), Jacques P. Thijsse (Olanda) si Richard Hansen (Munich) au folosit principiile lui Robinson, cu care au lucrat si pe baza carora si-au conturat ideile, intr-un stil de gradinarit, bazat pe o abordare ecologica. Insa cel care a captat ideile definitorii si avantajele folosirii stilului natural ramane W. Robinson. Cu ajutorul celor doua publicatii ale sale: The Wild Garden (1870) si English Flower Garden (1883), el a eclipsat stilul victorian - ce era acum considerat avangardist - cu stilul sau estetic si sofisticat, folosit deseori de catre eleva sa Gertrude Jekyll in renumitele sale borduri florale. Folosirea plantelor rezistente in gradini a influentat atat aspectul acestora, cat si gradinaritul, mai ales in perioada introducerii unor plante noi din Asia. Robinson a incurajat folosirea, in gradinile englezesti, unor plante aduse din alte colturi ale lumii, atata timp cat acestea puteau fi integrate in peisaj, fara a disturba ordinea exterioara a fundalului. Schemele acestea puteau fi cu usurinta aplicate si in spatii mai mici.
Ideile de plantare a lui Robinson au reprezentat o relevatie in domeniul gradinaritului. Acesta a demonstrat ca este necesar sa acordam atentie fiecarei plante sau detaliu din marele plan. Posibilitatea aplicarii conceptelor lui Robinson in gradinile mici a revolutionat domeniul gradinaritului in sec. XIX, aducand oamenii mai aproape de arta amenajarilor si aplicarea acestora si in cele mai mici si sarace gradini.
Gradini renunimte
# Munstead Wood - Anglia, Godalming, 1896 - designer: Gertrude Jekyll;
# Munstead Wood - Anglia, Godalming, 1896 - designer: Gertrude Jekyll;
# Wyken Hall Gardens - Anglia, Suffolk, 1980 - designer: Sir Kenneth, Lady Carlisle, Arabella Lennox-Boyd;
# The garden House - Anglia, Devon, 1920 - designer: Lionel Fortescue;
# Parham Gardens - Anglia, Storrington, 1577 - designer: Clive Pearso;
# Arley Hall & Gardens - Anglia, Nortwich, 1846 -
Carti
Daca doriti sa aflati mai multe despre Cottage gardens va recomand urmatoarele carti:
- Pleasures of the cottage garden - Rand B. Lee - Friedman/Fairfax Publishing; (November 1998);
- Country Living Cottage Gardens - Toby Musgrave, Jerry Harpur - Hearst (April 1, 2007);
- Cottage gardening (Gardeners guide) - Graham strong, Roger Mann - Murdoch Books (January 2003);
- Cottage garden (DK Living) - Christopher Lloyd, Richard Bird - DK Adult (June 1, 1999);
- Designing and creating a Cottage garden - Gail Harland - Anness (November 16, 2011).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu