joi, 28 martie 2013

Garden blueprints devine organic!

   Sper ca asta este ultima statie din trenul care m-a purtat pe toate meleagurile pana ce sa-mi gasesc adevarata pasiune si ce anume doresc sa fac cu viata mea. Suna cam dramatic? Haideti sa va explic....
    Va aduceti aminte de copilarie cand multa lume va intreba ce vreti sa va faceti cand veti creste mari? Ei, eu tot timpul am fost nehotarata.... pictorita, dansatoare, medic veterinar, etc. (lunga lista, n-are rost...). Se pare ca si pana la 26 de ani tot nehotarata am fost. 
   Am terminat Liceul de Posta si Telecomunicatii, dorind sa ma inscriu la Facultatea de Geografie, dar cochetand cu Facultatea de Drept pentru ca vocea mamei imi soptea ca "o astfel de diploma te trece de multe usi". Si pana la urma am ajuns la Facultatea de Horticultura. Nu stiu cati dintre voi i-ati calcat pragul, dar eu cred ca e cea mai neingrijita si invechita cladire dintre cate universitati am vazut. Si totusi... eu m-am simtit ca acasa! I-am zis surori mele, care venise cu mine sa ma inscriu "cred ca aici am sa raman". Si nu-mi pare rau. Desi domeniu a decazut rau de tot odata cu venirea crizei economice, nu regrert ca am urmat cursurile acestei facultati. Au fost cei mai frumosi ani, am intalnit profesori grozavi si mi-am facut multi prieteni printre colegi. Iar anii au trecut frumos si m-am hotarat sa urmez si masteratul la aceasi facultate. Dar de ce sa nu fac si urbanismul ca de!, un bun peisagist are nevoie si de asta. 
   Si asa au mai trecut 2 ani, in care tot felul de ganduri m-au petrecut despre ce sa fac ca sa supravietuiesc in aceasta societate: ma angajez, nu ma angajez, imi fac firma, dar de care, ma duc voluntar, am fost, n-a prea tinut etc. Apoi am ajuns la doctorat.
   Mama mea a spus ca nu-s normala, fac atatea scoli si tot nu ajung nicaieri... dar daca tot primisem bursa, de ce sa nu profit de ea. Poate ma fac profesoara apoi! :) Si asa m-am inhamat la inca 3 ani de scoala, de invatat despre orhidee... pentru ca in asta consta teza mea de doctorat. Iar alt gand mi-a venit in minte: o sera de orhidee.... dar nu vreti sa stiti care sunt cheltuielile! Am renuntat!
    Iar acum iata-ma, anul 2 la doctorat, studiez de zor, despre orhidee, iar pe langa ma delectez despre gradinaritul organic si permacultura. De ce? Pentru ca am intalnit niste oameni grozavi care m-au facut sa constientizez multe si simt ca incep lucrurile sa se alinieze si pentru mine. Incep sa inteleg de ce m-am simtit atras de peisagistica, dar nu de ceea ce implica ea. Arhitectii peisagisti sunt doar o alta forma de arhitecti. Aceasi atitudine, aceleasi principii, doar ca lucreaza cu natura, o modeleaza si o fac in asa fel incat sa fie un ambient placut clientului. O prelungire a casei!
    M-a facut nesigura pe mine, pentru ca este vorba de prea multe cote de alei, multe materiale minerale, multa vorba despre sisteme de irigatii si proiecte de foisoare, inclinatii pentru cascade, totul calculat, desingul sigur si cotat, sa respecti proiectul, sa fie frumos proiectat pe calculator, cu randari si detalii si multe alte chestii. Si mie imi venea a spune: dar eu am venit pentru ca-mi plac florile! Credeti ca ar fi ras careva de mine? :)
     Asa ca am descoperit o alta latura a peisagistici, care pare sa fie uitata in ultima vreme: gradinaritul. si nu oricare, ci cel organic. De ce? Pentru ca sunt tot mai multe investitii in gradini cu tot mai multi bani si toate seamana, sunt lipsite de personalitate si pline de thuja (blah). Forme drepte si curbate, ce urmaresc aleile, gazon cat mai verde si care sa acopere o suprafata cat mai mare care sa dea impresia de curat. Rar mai intalnesti cate o floare care sa nu fie crizantema, begonie sau muscata sau vreun pom fructifer sau arbust cu fructe, iar daca ii vezi, fii sigur ca au fost tratati cu toate cele necesare pentru ca insectele si bolile sa nu se atinga de ei. 
   Pe cat de verzi sunt gradinile pe atat de moarte sunt. De ce? Pentru ca solul e tratat cu atatia fertilizanti chimici, fungicide, ierbicide si insecticide, incat toate insectele benefice au plecat si totul e pustiu. Cred ca daca ar fi sa facem o comparatie intre sol si un oras, solul respectiv ar arata ca Cernobal. Poate exagerez sau poate nu! Ideea e ca luam atatea de la natura si dam inapoi atat de putin, iar ce dam inapoi e chimic. La fel ca hrana noastra ce o luam din magazine. Dar acela e alt subiect!
   Asa ca am inceput sa invat mai multe despre gradinaritul organic si permacultura, sa-l imbunatatesc putin cu design din sectia de peisagistica, sa adaug cateva elemente de urbanism (ca de! fiecare curte are o casa), un strop de floricultura si legumicultura si cateva seminte trimise prin posta :) si am facut combinatia din toti anii mei de scoala si am gasit reteta perfecta. Asa a luat nastere un Garden blueprints organic!
   Tot ce mai am nevoie acum sunt cateva incurajari de la voi pentru a-mi urma calea! 

  Cu drag, al vostru gradinar cu diploma! :)
  

4 comentarii:

Maria spunea...

N-ai putea totusi sa scrii si pe-aici mai des? Spor la treaba si succes!

Madam Florance spunea...

Roxana, mult succes în proiectele tale! Dar mă alătur Mariei şi te rog să mai scrii şi aici, îmi place mult blogul tău.

Roxana spunea...

Imi cer mii de scuze fata de voi. Cred ca neavand prea mare activitate pe blog am considerat ca postarile mele nu sunt apreciate. Prentru un timp am fost descumpanita si am vrut sa renunt. Ma bucur de mesajele voastre si promit ca voi incerca sa-mi mai rup din timp sa ma ocup mai mult de blog.

Scutaru spunea...

Ba din contră, blogul e fain și interesant, e o sursă de inspirație, păcat că nu postezi mai des. Chiar sunt apreciate postările. :)